Freedom Cities. Sau națiunea ca startup

Montaj foto: New York Post

The english version is available here

Urmând linia ideologică pe care am explicat-o în materialul Monarhia A.I., o altă promisiune pe care Donald Trump le-a făcut-o susținătorilor săi în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2024 a fost că va lansa un concurs pentru construirea a 10 orașe noi pe teritoriul Statelor Unite. (Declarația este aici.)

Argumentul lui era că americanii și-au pierdut îndrăzneala și că măsurile propuse de echipa sa vor readuce la viață această atitudine caracteristică.

În acea declarație, Trump mai spunea că o treime din teritoriul SUA este deținut de guvernul federal și că ar fi nevoie doar de 0,5% din această suprafață pentru a ridica cele 10 orașe noi.

Conceperea acestor orașe, denumite Freedom Cities, ar urma să fie atribuită prin concurs de idei, cum se face cu orice soluție arhitecturală de anvergură.

De ce este importantă această promisiune?

Potrivit unui recent articol publicat de revista WIRED, mai multe grupuri de investitori lucrează la proiecte legislative și fac lobby pe lângă administrația Trump pentru crearea unor așa-numite Startup Nations.

Startup Nations este o altă denumire pentru Freedom Cities.

Este vorba despre teritorii autonome, un fel de orașe-stat care ar urma să fie construite de la zero și care ar urma să fie exceptate, din motive de eficiență, de la aplicarea anumitor legi, proceduri și sisteme de taxare aflate în vigoare.

Imagine de prezentare a proiectului Prospera din Honduras

Printre obiectivele declarate ale acestor Startup Nations se numără prelungirea vieții (prin terapie genetică) și victoria Americii în competiția inteligenței artificiale.

Pentru primul obiectiv, lobby-iștii își doresc să poată efectua teste clinice care să nu mai fie supervizate de agenția de stat denumită Food and Drug Administration (FDA).

Pentru al doilea obiectiv e nevoie de uriașe ferme de servere și, implicit, de o cantitate de energie atât de mare, încât se impune construirea în apropiere a unor mini-reactoare nucleare.

Iar pentru ca aceste reactoare să devină funcționale cât mai repede, investitorii își doresc ca procedurile de aprobare să nu mai treacă nici pe la Nuclear Regulatory Commission, nici pe la Environmental Protection Agency.

Statul american poate câștiga competiția globală negându-se pe sine; asta susțin, implicit, promotorii campaniei Freedom Cities.

Ce ar însemna o "națiune" gândită ca un startup?

Ceea ce înțelegem azi prin termenul de "națiune" presupune istoria de secole a unei comunități, un teritoriu pentru care acea comunitate e dispusă să se sacrifice și, de regulă, o limbă care acționează ca liant.

O națiune de tip startup, însă, ar fi constituită ca un business.

Scopul unui startup este ca produsul pentru care a fost înființat să devină profitabil și, dacă se poate, să "scaleze" la nivel internațional.

Asta înseamnă că, într-o națiune de tip startup, cetățenii ar fi cointeresați mai ales din punct de vedere material și al standardului de viață.

O altă imagine a conceptului Prospera

Un alt element esențial în construcția unor comunități de acest tip este și existența unui blockchain, a unui sistem financiar cât mai independent, a unei cryptomonede care să poată fluctua, în funcție de succesul conceptului, exact cum fluctuează acțiunile unei companii.

Temeiul unei națiuni de tip startup nu s-ar mai afla în trecut, în moștenire și în tradiții, ci în viitor, la fel ca în cazul unei religii.

Cu alte cuvinte, o națiune de tip startup s-ar coagula ca o sectă, ca o religie imanentă care nu promite mântuirea sufletului, ci menținerea trupului.

Nu întâmplător cele două obiective strategice se leagă de prelungirea vieții și de atingerea Singularității.

Ambele se bazează pe mijloace tehnologice și ambele țin de visul milenar al omului de a deveni nemuritor.

Cine sunt investitorii interesați de aceste Startup Nations?

Potrivit articolului din WIRED, există trei modalități prin care s-ar putea crea cadrul legal pentru asemenea teritorii autonome:

1. Prin contracte între două sau mai multe state, care să "pună la bătaie" bucăți de pământ în acest sens;

2. Prin instituirea de enclave federale, adică zone cu regim juridic și financiar special;

3. Prin ordine executive semnate de președinte pentru fiecare Freedom City în parte.

Principalul grup care face lobby pe lângă cabinetul Trump pentru ca măcar una dintre cele trei modalități să se materializeze se numește Freedom Cities Coalition.

Reprezentantul acestei coaliții, Trey Goff, este deja administratorul unui asemenea oraș experimental, construit în Honduras.

Orașul se numește Próspera, a fost aprobat de fostul președinte al Hondurasului, dar, fiindcă a stârnit nemulțumirea populației, este în vizorul noului regim, care vrea să-l desființeze.

Printre finanțatorii experimentului Próspera se numără miliardarii Peter Thiel și Marc Andreessen, precum și un alt investitor din Silicon Valley, Balaji Srinivasan autorul cărții "The Network State", fost CTO al platformei crypto Coinbase.

Un al doilea grup care face lobby pe lângă Casa Albă se numește Frontier Foundation și este conectat la compania OpenAI, cea care a creat ChatGPT.

De curând, Frontier Foundation a dat publicității un Memorandum în care explică pașii pe care îi recomandă pentru ca "orașele libertății" să devină realitate.

Care sunt propunerile?

• fie să li se permită actualelor orașe americane să se transforme în Freedom Cities, adică să treacă pământul din domeniul public în domeniu privat, fie să se aloce suprafețe din proprietatea guvernului federal pentru investitorii care vor să construiască;

• autorii Memorandumului dau și exemple de suprafețe libere care s-ar potrivi acestor scopuri, aflate în vecinătatea orașelor Carson City (Nevada), Boise (Idaho), Grand Junction (Colorado), Redmond (Oregon) și Santa Fe (New Mexico);

• să li se permită șefilor unor agenții de stat, precum cele care gestionează sănătatea, transportul și aviația, să excepteze aceste Freedom Cities de la unele reglementări sau să scurteze termenele în ceea ce le privește;

• să se simplifice, pentru aceste Freedom Cities, procedurile de mediu și de construcție;

• hub-urile de tehnologie să aibă prioritate la alocarea de fonduri federale;

• să se ofere facilități companiilor care ar deschide fabrici sau laboratoare în aceste orașe noi.

Cinci posibile concluzii

E interesant de adăugat, în finalul acestei scurte sinteze, că interesele celor două mari grupuri de lobby, Freedom Cities Coalition și Frontier Foundation, se "întâlnesc" într-o companie denumită Minicircle, specializată în terapie genetică.

Investitorii inițiali în Minicircle au fost Peter Thiel și Sam Altman.

În orășelul autonom Próspera din Honduras, această companie derulează studii clinice referitoare la o proteină numită folistatină, care ar prelungi (pentru început) viața șoarecilor.

Dacă ducem gândul mai departe, ce concluzii tragem din toate aceste informații?

1. Actuala organizare a lumii, cu state-națiune bazate pe tradiții și limbă comună, va fi amenințată în curând de orașe-stat bazate pe blockchains și AI.

2. Miliardarii interesați promit să finanțeze victoria Americii în noua cursă mondială a înarmării (care se leagă de A.I.), însă ei solicită, în schimb, evitarea procedurilor birocratice în construirea noilor orașe;

3. Freedom Cities le vor furniza cetățenilor interesați un vis de prosperitate și siguranță, în interiorul unor "cetăți" conduse pe principii comerciale și, teoretic, scutite de problemele actualei societăți;

4. Apropierea momentului în care omenirea va obține Artificial General Intelligence va aduce și o segregare mondială, între persoane dispuse să adopte un statut hibrid (biologic-tehnologic) și persoane care vor vrea să își păstreze atât stilul de viață tradițional, cât și corpul nemodificat;

5. Dacă ar fi să reducem toată această tendință la o singură idee, aceasta ar fi, probabil, disperarea celor mai bogați oameni ai lumii că vor muri și ei, la fel ca noi toți…